Register Now

Login

Lost Password

Lost your password? Please enter your username and email address. You will receive a link to create a new password via email.

Epoca de aur a ficțiunii
Thomas Middleditch, protagonsitul serialului "Silicon Valley" ( HBO) la NYSE

Epoca de aur a ficțiunii

Miercuri, 19 aprilie, clopoțelul de închidere a ședinței de tranzacționare a bursei din New York a fost tras de unul dintre actorii principali ai serialului american ‘Silicon Valley’.  Alături de el, în balconul aflat deasupra ringului bursei new-yorkeze se aflau și oficiali HBO, postul care difuzează sitcomul amintit. În ultimii douăzeci de ani, multe superstaruri și inși mai puțini cunoscuți, deși nu lipsiți de importanță, au închis și au deschis zile de lucru pe Wall Street, sunînd clopoțelul. Cei faimoși au făcut ca acest ritual semnificativ pentru o lume mică, de brokeri și de investitori, să devină o știre pentru televiziuni și ziare. În balconul care patronează sala bursei aplaudă azi toți cei care vor să-și lege numele și prezența de instituția ce reprezintă simbolul pieței americane de capital. Closing bell, cel care sună în fiecare zi de lucru la ora 16.00 ( ora locală) cîte 15 secunde, este de cîțiva ani buni un moment regulat al programului postului CNN. Miercuri a fost rîndul lui ‘Silicon Valley’, un serial despre un start up de internet, să se promoveze și să ocupe balconul emblemă. Ecranul mare și alb din spate anunță sub numele programului, data premierei celui de-al treilea sezon. Duminică, 24 aprilie.

Scena închiderii zilei bursiere de miercuri poate fi inclusă exact așa în povestea creării și dezvoltării companiei revoluționare Pied Piper, dar la fel de verosimil este ca personajul Richard Hendricks, CEO -ul întreprinderii fictive din Palo Alto, să fie și în realitate creierul și patronul unei firme de geeks-i. Atît de bine a ajuns ficțiunea să imite realitatea și atît de prezentă este în viața noastră. Francis Underwood, din ‘House of Cards’, are probabil la nivel mondial mai multă notorietate decît Bernie Sanders, candidat democrat la președinția Statelor Unite, un individ suficient de interesant încît ar putea fi el însuși un puternic personaj de serial.

Niciodată pînă azi, media nu a impus atîtea reguli realității și nu a generat atîtea realități.

Dezbaterile electorale televizate sunt realizate, promovate și judecate aproape pe sistemul celor mai antrenante competiții sportive, bătăliile între candidați se cîștigă sau se pierd în bună măsură pe rețele de socializare, participanții la show-uri de tot soiul zîmbesc, plîng, răspund după cum le spun audiențele sau comentariile pe facebook sau twitter. Pînă și selecția inițială a competitorilor, fie ei și politicieni, se face plecînd de la capacitatea individului de a atrage audiență. Actuala campanie electorală americană este ultima dovadă a acestei tendințe, pe care România a simțit-o de mai multă vreme și o va retrăi curînd, odată cu anunțatele candidaturi ale celebrităților TV intrate zilele acestea în politică. Cursele electorale sunt în timpurile noastre întreceri de talent și de rezistență. Și cine se pricepe mai bine să ridice arena din mijlocul publicului și să organizeze competiții, decît cei care sunt antrenați să ofere spectacol?

Producătorii coordonează concursul, finisează formatul, îl structurează pe etape și speculează toate sursele de emoție și tensiune. Marți noaptea, CNN afișase un countdown indicînd minutele rămase pînă la afișarea primelor estimări în alegerile primare din New York și ridicînd considerabil miza evenimentului. Media urmărește oricum să transforme totul într-o întrecere, să lanseze controverse și să nască situații limită. Este o încercare firească din partea-i, pentru că de aici apar emoțiile și rezultă atașamentul profund al consumatorului de sursa acestora. Așa a funcționat și funcționează televiziunea și așa merge astăzi și facebookul. Orice difuzor din industria media și orice creator de conținut încearcă să crească interesul audienței, inventînd și impunînd participanților reguli noi și cît mai provocatoare. Nu există erou implicat într-un produs media care să nu fie tentat să răspundă cît mai bine cerințelor pentru a cîștiga simpatizanți. De jur împrejurul arenei în care se adună doritorii de faimă sau de voturi, audiența aclamă, înjură, scrie, cere, se adună în tabere, își alege preferați și lideri. Înaintea electoratului, competitorii îngroașă cu bună știință zîmbetul, gluma sau mesajul. Publicul, devenit de acum și el parte din program, întărește disputa pe rețelele sociale.

Tot mai multe personaje fictive, lansate de o industrie a entertainmentului de masă aflată în anii săi de glorie și răspîndite de internet în toată lumea, ne populează azi viețile.

Pe unele le inventează scenariștii de la cap la coadă. Pe altele, media le selectează din realitate și ni le prezintă spre validare. Pe altele le crează chiar publicul, în funcție de propriile-i așteptări și mai ales de propriile-i spaime, îndreptățite sau nu. Există consecințe ale acestui proces de “naștere” de personaje, proces care implică din ce în ce mai mulți oameni și profesioniști și neprofesioniști deopotrivă.  Prima este că “personajele” plusează întotdeauna pentru a cîștiga și au grijă mai ales să primească aplauze și să nu iasă din rol. A doua este că ne va fi tot mai greu să deosebim realitatea de ficțiune și mai ales să o acceptăm.

Un tînăr actor sună clopoțelul bursei din New York. A fost o zi bună pentru investitori. De duminică ne așteaptă sezoanele noi din Game of Thrones, Veep și Silicon Valley.